Eustațiu Stoenescu. Portretistul aristocrației

Eustațiu Stoenescu. Portretistul aristocrației

Eustațiu Stoenescu

Portretistul aristocrației
8 martie – 28 iulie

Expoziției realizată cu susținerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România și în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Muzeul Național de Artă al României

Bags

Eustațiu Stoenescu (1884, Craiova 1957, New York) a fost un artist cu o carieră internațională remarcabilă și cu o operă vastă, insuficient cunoscută după perioada comunistă, care l-a șters din cărțile istoriei artei. A fost considerat unul dintre cei mai rafinați portretiști ai vremii, dar a pictat și scene de gen, compoziții, peisaje și naturi moarte, toate impresionante prin valoarea lor plastică. 

Eustațiu Stoenescu a fost recompensat cu numeroase premii și distincții, iar operele sale au ajuns în semnificative colecții naționale și internaționale, în Franța, Italia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Belgia, Olanda sau Elveția. Expoziția de la Art Safari dezvăluie personalitatea complexă a acestui artist valoros, care a cunoscut succesul atât în țară, cât și în străinătate, în special la Paris și la New York.

Foto, de la stânga la dreapta: Eustațiu Stoenescu – Biblioteca Academiei Române, Album de expoziție Eustațiu Stoenescu – Franța, Portretul Regelui Mihai I – Eustațiu Stoenescu, colecția Muzeului Național de Artă a României

Viața și cariera de la Paris 

Elegant, distins, fermecător, Eustațiu Stoenescu a trăit o viață spectaculoasă, romantică și învăluită în mister, mai ales spre sfârșit. Provenea dintr-o familie aristocratică, tatăl său, Grigore Stoenescu (1853-1915), fiind senator și deținător al mai multor moșii. Bunicul din partea tatălui a fost primar al Craiovei. Matilda de Pontbriant (1811-1891), mama artistului, era fiica profesorului de origine franceză Raoul de Pontbriant, descendent dintr-o familie de viconți originară din Bretania.

Eustațiu Stoenescu a vizitat în 1897, la 13 ani, o expoziție a lui Nicolae Grigorescu, unde s-a apucat să deseneze chiar la fața locului. Acela a fost momentul în care s-a decis că vrea să urmeze o carieră artistică.

A studiat pictura în capitala franceză, la Academia Julian și la École des Beaux-Arts. A plecat la Paris în anul 1900, împreună cu Nicolae Titulescu, cel mai bun prieten al său. Acolo, profesorul care i-a marcat cel mai mult cariera a fost Jean-Paul Laurens. Pictorul român a realizat și portretul celebrului său îndrumător, lucrare achiziționată de statul francez și aflată azi în colecția Muzeului Orsay din Paris. 

În capitala Franței îi cunoaște pe Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner și Costin Petrescu, care urmau și ei studii de artă, devenind și un apropiat al artiștilor francezi. Prima sa expoziție personală la Paris a fost găzduită de Galeria M. Bernheim-Jeune, una dintre cele mai importante din capitala franceză, iar presa pariziană i-a dedicat o serie de cronici favorabile.

Foto, de la stânga la dreapta: Galeria Bernheim-Jeune, Paris, 1910, „Expoziția Eustațiu Stoenescu” – cronică în Le Figaro, Întoarcerea de la târg [1911], Eustațiu Stoenescu. Acesta este un studiu pentru lucrarea Țigani la drum, aflată astăzi la Muzeul de Artă Craiova, operă premiată la Salonul Oficial din Paris, 1911, cu Mențiune de Onoare.

Succesul de peste Ocean

Aproape în paralel cu afirmarea lui Brâncuși în America, în anul 1925, Eustațiu Stoenescu participă cu lucrări la Expoziția Internațională de la Pittsburgh, iar în anul 1930 va reveni pe continentul american, având în vedere că și galeriștii de la Paris încep să-și deschidă filiale în Statele Unite. A fost și cazul renumitului colecționar și galerist francez Paul Durand-Ruel, care îl invită pe Stoenescu să deschidă la New York o expoziție în filiala sa de acolo. 

Demersul are succes și pictorul român este invitat să mai expună și la galeria americană Sterner din Manhattan, dar și la Muzeul de Artă din Chicago, la cel din Cleveland, precum și la Muzeul „Légion D’Honneur” din San Francisco.

Galeristul Paul Durand-Ruel avea galerii la Paris și la New York și l-a invitat pe Stoenescu să expună în SUA.

Cu ocazia acestor expoziții, Stoenescu este elogiat la exclusivistul Colony Club, unde sunt invitate multe personalități – peste 1.000 de persoane, artiști plastici, deputați, senatori, directori de muzee.

Eustațiu Stoenescu, 1930, Biblioteca Bancroft, Universitatea din California

Expoziții în toată lumea, 3 participări la Bienala de la Veneția

De-a lungul vieții, Eustațiu Stoenescu a participat la importante expoziții de artă românească, la București și Craiova, dar a avut și numeroase expoziții (personale sau de grup) la Paris, Veneția, Roma, Londra, Anvers, Zürich, Geneva, Chicago, New York, Pittsburgh. A participat la trei ediții ale Bienalei de la Veneția, inclusiv la cea din 1938, când a fost inaugurat Pavilionul Românesc din Giardini della Biennale, comisar și autor al catalogului fiind pe atunci profesorul Nicolae Iorga.

După o carieră strălucită la nivel național și internațional, Eustațiu Stoenescu a început să fie criticat în România odată cu schimbarea regimului, fapt explicat în primul rând prin portretele realizate de acesta aristocrației și membrilor familiei regale. Artistul a părăsit definitiv țara în 1947 și, în cele din urmă, s-a stabilit la New York, unde și-a petrecut ultimii 3 ani din viață.

De altfel, și fiul său, Daniel Stoenescu, s-a stabilit definitiv aici, unde a făcut o strălucită carieră de artist-bijutier, deschizându-și alături de S. Steven Brody un atelier și un magazin de bijuterii. Bijuteriile, faimoase pentru designul lor, se află astăzi în importante colecții americane, inclusiv la MoMA, cel mai valoros muzeu de artă contemporană din SUA și unul dintre cele mai importante de acest gen din lume.

 

Cea mai prosperă epocă din istoria României, în portretele lui Stoenescu

Făcând parte din înalta societate și fiind un portretist înzestrat, Eustațiu Stoenescu a realizat una dintre cele mai valoroase galerii de portrete din istoria artei românești. Aceasta reflectă perfect cea mai prosperă epocă din istoria României și legăturile strânse dintre elita culturală română și cea din Franța, dar și deschiderea spre mult mai moderna Lume Nouă.

Pictorul a realizat portrete care-i reprezintă pe regele Ferdinand, pe regele Carol al II-lea, pe regele Mihai I, pe regina Elena, dar și pe frumoasa prințesă Ileana, pe prințul Grigore Ghica, pe principesa A. Cantacuzino, pe principesa Clara Mavrocordat, pe politicienii Ionel I.C. Brătianu și Constantin Argetoianu, pe poeta Elena Văcărescu, pe Maria Antonescu, pe Ion Manu și pe soția acestuia, pe primarul Dem Dobrescu, pe scriitorul Panait Istrati etc. Eustațiu Stoenescu a devenit și artistul român care a realizat cele mai multe portrete ale unor personalități străine, franceze sau din țările în care a trăit o perioadă.

Pictorul lucra cu o rapiditate extraordinară, stăpânea perfect tehnicile de reprezentare și se baza pe spontaneitate și pe spiritul său foarte fin de observație, înregistrând o performanță unică în istoria artei românești.

Eustațiu Stoenescu – Dejunul (colecție privată)

Curator: Angelia Iacob
Scenograf: Cosmin Florea

Art Safari