Revista Aesthetica este una dintre cele mai cunoscute reviste internaționale de artă și cultură din lume. Fondată în 2002, revista britanică scrie despre arta contemporană din întreaga lume: fotografie, expoziții, artă vizuală, modă, arhitectură, design, film, muzică și spectacole. Steve McQueen, Martin Creed, Henri Cartier-Bresson și Ernesto Neto sunt doar câteva nume menționate de Aestethica, care este, de asemenea, unul dintre partenerii media internaționali ai Pavilionului de Artă București – Art Safari. Într-un interviu pentru Art Safari, Kate Simpson, editor adjunct, oferă o imagine de ansamblu asupra revistei de la început până în prezent și felul în care ea a influențat peisajul artistic și cultural în întreaga lume, dar și alte subiecte de interes: cum poate arta să atragă generația Y, cum influențează tehnologia modul în care percepem arta, cum va arăta arta în următorul deceniu.
Art Safari: Revista Aesthetica celebrează 12 ani de existență și a ajuns la cea de-a 80-a ediție. Felicitări! Spune-ne mai multe despre istoria revistei. Care este rețeta sa de succes?
Kate Simpson: Aesthetica nu este doar o revistă – este o experiență. Înmulțirea smartphone-urilor și dezvoltarea platformelor digitale au amenințat anumite publicații, fiind din ce în ce mai importantă calitatea revistei și a unui conținut din ce în ce mai bun, pentru a putea rămâne în top. Componenta digitală a revistei Aesthetica este foarte urmărită și într-adevăr există o anumită necesitate pentru aceste tipuri de platforme jurnalistice accesibile, însă există ceva incredibil și special atunci când vorbim de print, lucruri care conduc la experiențe personalizate. Acesta este un lucru pe care compania și-l asumă în întregime, îmbunătățind și raționalizând conținutul cu integritate, chiar și în ceea ce privește creșterea conținutului online gratuit. Fiecare număr este gândit și conceput pentru audiența noastră cu cea mai mare atenție la detalii, traducând ideile universale despre existența umană în vizualuri uimitoare și într-un limbaj accesibil. În cele din urmă, fiecare ediție dorește să inspire, căutând în mod constant metode noi de creațiea artei.
Art Safari: Cum credeți că Revista Aesthetica a influențat lumea artei din ultimele două decenii și cum o va influența în următorul deceniu?
Kate Simpson: Aesthetica, în calitate de revistă și reflector al societății contemporane, oferă perspective unice asupra celor care modelează astăzi lumea artei. Fiecare număr oferă articole informative, inteligente și frumoase, care țin audiența la curent cu artiștii consacrați și emergenți la nivel internațional, lărgind în același timp perspectivele privind problemele cu care se confruntă cultura, inclusiv impactul noilor tehnologii asupra modului în care artiștii lucrează și felul în care sunt prezentate inovațiile noilor designeri. Revista îi informează pe cititori despre evenimentele și expozițiile majore, dar îi și conduce pe aceștia către practicienii aflati la inceputul carierei, care împing limitele artei vizuale contemporane. Dezvoltarea talentelor este importantă pentru noi ca brand și o companie care susține noi viziuni, care recunoaște contribuțiile revoluționare și noile metode de a vedea lumea din jurul nostru sunt aspecte importante pentru noi și pentru cititorii noștri. Mulți dintre artiștii noștri au câștigat premii, au fost reprezentați de galerii și au ajuns și pe paginile altor publicații. De exemplu, Alinka Echeverría, care s-a aflat pe lista scurtă la Aesthetica Art a fost nominalizată pentru Foam Talent, iar Juno Calypso, care a apărut în numărul 60 la categoria „Generația viitoare” a câștigat recunoașterea internațională și a jurizat anul trecut o competiție reprezentând Saatchi Gallery, Londra. Am lucrat recent cu Apple pentru lansarea noului iPhone, fapt care a condus la un feedback foarte bun pentru forografii implicați. Un deceniu este o lungă perioadă de timp pentru previziuni! Însă vom continua să creștem ca brand, promovând valorile artistice, oferind conținut creativ constant și fiind implicați în diferite evenimente la nivel internațional, inclusiv „Future Now Symposium”, Aesthetica Art Prize Exhibition, Expoziția de Aesthetica Art Prize și Festivalul de scurt metraj recunoscut de BAFTA Aesthetica.
Art Safari: Cum poate arta să îi atragă pe tineri, generația „Millenials”? Cât de stringentă este nevoia ca educația artistică să fie prezentă în școli?
Kate Simpson: Cum am spus anterior, este dificil să dezbatem, în mod particular, cum arta poate atrage o generație sau două, dar educația în domeniul artei este cu siguranță o nevoie stringentă. Din cauza unor reduceri bugetare și într-un context politic schimbător, a devenit din ce în ce mai greu pentru tinerii indivizi să aleagă arta ca domeniu de studiu. Totuși, societatea ar fi într-o poziție mult mai precară dacă nu ar avea spații de liberă exprimare artistică; aceste acte perpetue de neprețuită inovație stimulează apariția unor noi conexiuni, contestă prejudecăți, construiesc legături, apără așteptări și în cele din urmă, ne amintesc ce însemnă umanitatea într-o eră a instabilității fără precedent.
Art Safari: Cum influențează tehnologia maniera în care percepem arta?
Kate Simpson: Indubitabil, tehnologia a schimbat modul trăim și acționăm la nivel cotidian – extinzându-se și la nivelul artei și al culturii din jurul nostru. Ar fi dificil să evidențiem cu precizie maniera în care tehnologia afectează metodele de lucru sau cum audiența percepe procesul de creație, întrucât aceste aspecte sunt complet subiective, însă cred că putem observa faptul că mulți artiști abordeaează tema mișcărilor sociale ce se nasc în mediul digital. De exemplu, Tania Franco Klein – o fotografă din Issue 80 – explorează emoțiile care acaparează o lume în care media este suprasaturată și extrem de inluentă. După cum observă ea: „Experimentam acum o epocă neuronală, caracterizată prin depresie, deficit de atenție și tulburare bipolară. Personajele mele se găsesc într-un proces de metamorfoză – căutând constant o posibilitate de evadare.” Alți indivizi care sunt important de menționat – poate dintr-o perspectivă mai optimistă – îi includ pe cei care aleg noi metode de lucru, de expemlu, cei care extind granițele a ceea ce înseamnă arta digitală, design și fotografie. De asemenea, numărul curent este un material extins despre Lucrul Manual în lumea digitală: Meșteșugurile și Noua Revoluție Industrială, o carte incredibilă scrisă de Lucy Johnston, care aduce împreună un compendiu fascinant de designeri, ce combină inluențele organice cu lucrătura complexă, toate acestea fiind amplificate și susținute de evoluțiile ingenioase, cum sunt: biomimetica și printarea 3D.
