Georgeta Filitti, istoric modernist, cu cercetări în istoria României, sec. XVIII-XX, relațiile româno-grecești, prefațator, traducător. Dr. în istorie filosofie al Universității din Cluj (1971).
Cercetător la Institutul de istorie N. Iorga (1961-1998), consilier la Fundația Ion Ghica (1997-2004), bibliotecar la Biblioteca Metropolitană București (2004-2007), cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc (2007-2010).
Mai multe volume de autor; editează: Oratoria lui M.Kogălniceanu, 9 vol, (premiul Academiei, 1983), din opera lui N. Iorga, 14 vol., Victor Slăvescu, 9 vol., I.C. Filitti, C.I. Karadja ș.a. Peste 400 de articole publicate în țară și în străinătate.
Face emisiuni de istorie la radio și diverse televiziuni. Decorată cu Crucea Regală de Regele Mihai în 2012 și Serviciu Credincios în grad de Cavaler de președintele Iohannis în 2019.
Bucureștiul de altă dată - La belle epoque
România, și Bucureștiul în special, cunosc un răstimp de prosperitate remarcabilă în domnia lui Carol I. Influența occidentală se manifestă benefic. Mulți români își fac studiile în străinătate și, reveniți acasă, sporesc acea generație strălucită de care vorbea N. Iorga, de la cumpăna veacurilor XIX-XX.
Ea va însemna forță, profesionalism și ținută europeană.
La belle epoque a modernizat învățământul, moda, bucătăria, decorația interioară; s-a realizat o sistematizare urbană semnificativă, s-au creat instituții de binefacere. Au loc conferințe, concerte (la un momnet dat, în 1915, se vorbește de capitala noastră ca de cel mai muzical oraș din lume), vin numeroși oaspeți străini. Apoi se aplică o legislație ancorată parțial în trecut, statornică și credibilă, se fac investiții străine masive și resursele interne se folosesc profitabil. Dovada: balanța excedentară pe ani de zile.
