Gheza Vida
(28 februarie 1913 - 11 mai 1980)

Mare cioplitor al lemnului și un narator al trecutului, Gheza Vida este prin arta sa un continuator al tradiției populare, unde originea, omul și străbunul se întâlnesc. Debutează ca sculptor în anul 1937, în cadrul unei expoziții colective, în preajma unui grup de artiști desprinși de „Societatea Pictorilor Băimăreni”, reușind să fie remarcat cu acest prilej atât de către colecționari, cât și de presa vremii. Dezvoltată cu precădere în preajma locului de obârșie, la Baia Mare, creația artistului va evolua sub semnul trăirilor intense, la nivelul instinctelor vitale. Astfel, strâns legată de etosul țărănesc, sculptura sa poate fi povestită. Printre lucrările reprezentative întâlnim „Monumentul Ostaşului Român” (1964), „Monumentul Ţăranilor Martiri” de la Moisei (lemn, 1966 și piatră, 1972) sau „Sfatul Bătrânilor” (1971), create în spiritul pur al ambientului arhaic tradițional sau național, transfigurate în timp în adevărate simboluri sculpturale.