Ediția 10

Korean Beauty in Poster Art

O expoziție de Byoungil Sun, realizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România

Expoziția „Korean Beauty in Poster Art”, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România, va atrage atenția publicului asupra culturii coreene și a alfabetului coreean, Hangul. Arta afișului transmite frumusețea alfabetului Hangul prin vizualizarea formei și conținutului său, exprimând „Koreanismul” și leagă astfel tradițiile trecutului de prezent. Această expoziție se remarcă și prin atelierele de tipografie Hangul și caligrafie, susținute de însuși creatorul lucrărilor prezentate în cadrul expoziției, dl. Byoung-il Sun, profesor și artist grafic multipremiat din Republica Coreea.

Ștefan Popescu (1872-1948)

Povestea călătoriilor

Ștefan Popescu își începe cariera ca autodidact dar, în anul 1893, pleacă la München și începe să aprofundeze temeinic arta la Akademie der Bildenden Künste. Aici a urmat timp de trei ani cursuri de desen, iar pictura o va studia la clasa profesorului Nikolaos Gyzis. În anul 1900, Ștefan Popescu pleacă la Paris unde își va desăvârși tehnica artistică își va dezvolta cunoștințele despre artă și debutează cu prima expoziție personală în anul 1904. Tot aici, se leagă puternic de artiștii și oamenii de cultură români care trăiau în Franța, devenind unul dintre cei mai buni prieteni al lui Constantin Brâncuși. În Franța, începe să picteze marine și arhitectura masivă a monumentelor religioase. Lucrează la Paimpol, Ploumanach, Cap-Ferret, Saint-Guénolé, Belle Île, Loctudy. Pentru atașamentul său față de cultura franceză, Ștefan Popescu primește, în anul 1925, Legiunea de onoare, în grad de Cavaler, acordată de statul francez. Pentru întreaga sa activitate culturală, în anul 1923, statul român îl decorează cu Coroana României, în grad de Comandor, împreună cu Jean Alexandru Steriadi, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu. În 1928 primește Premiul Național al Salonului Oficial, înființat în 1924 după modelul parizian. Ștefan Popescu a fost unul dintre pictorii apreciați de Regina Maria, care i-a achiziționat lucrări pentru colecția sa privată. Datorită activității sale, depuse pentru susținerea artei românești, în anul 1935, Ștefan Popescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Din anul 1937, expune și în cadrul societății „Arta”, alături de alți mari maeștri români. Călătoriile sale prin Franța, România sau prin Turcia, Maroc, Tunisia și Alger le alternează cu deplasări prin Elveția, Italia, Grecia, Iugoslavia sau Germania. Interesul său geografic și cultural este foarte mare, Ștefan Popescu fiind unul dintre principalii pictori-călători ai artei românești. Remarcabilă rămâne și participarea sa la trei ediții ale Bienalei de la Veneția.

Dr. Elena Olariu, curatorul expoziției
Expoziție realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București

Lilian Theil

O bătrână care zâmbește

Lilian Theil, artistă cu voce și viziune creativă singulară, parcurge un drum artistic atipic, la fel ca personalitatea sa. Creația inedită și originală a artistei cu dublă origine română și germană (re)începe după vârsta la care alții ies la pensie. Născută la Brașov în 1932, Lilian Theil trăiește o formă de eliberare interioară profundă la numai câteva zile distanță față de ceea ce s-a numit Revoluția Română anticomunistă și antidictatorială din decembrie 1989. Printr-un fenomen de catharsis, dezrobită de straiul mundanității, la 57 de ani, artista pornește, fără pauză, o practică artistică în zona artei obiectului textil. Opera ce rezultă în urma unui minuțios demers de introspecție și filosofică analiză a toate cele ce ne determină viețile nu este tributară absolut niciunui "ism", modă sau tendințe în artele contemporane. Reflexivă și profund filosofică, creația cusută, desenată și pictată cu acul de Lilian Theil povestește despre viață și moarte, istorie locală și europeană, secole și accidente, tinerețe și bătrânețe, decădere și speranță, despre a fi cumsecade sau despre deportare și tortură, credințe și ironie. Compoziții ilustrative, cu sensuri figurate, metaforice, lucrările lui Lilian Theil atrag instantaneu privitorul datorită laturii lor estetice și profund genuine. Orice detaliu, cât de mic are importanța și explicația sensului său în universul creației artistei. Lilian Theil vine să desăvârșească, alături de alte ilustre artiste românce: Margareta Sterian, Lena Constante, Ana Lupaș, Cela Neamțu, Șerbana Drăgoescu și altele, printr-un discurs actual, nevoia de recuperare a artelor considerate minore, cum ar fi, de exemplu broderia. Femeilor care nu au avut libertatea amar de vreme să studieze belle-artele, li s-a atribuit în societatea patriarhală, modesta îndeletnicire a decorării spațiului casnic prin folosirea pânzei, acului și războiului de țesut. Ei bine, artele acestea minore, textile, își revendică astăzi locul conceptual alături de marea Sculptură și regina Pictură care au fost luate în stăpânire de-a lungul secolelor aproape exclusiv de bărbați. Lilian Theil, înconjurată de pânzeturi, ițe și fire, așezată la masa de cusut, brodează istorii ale vieții și neființei, privește în îndepărtarea sinelui și a imaginației și zâmbește cu înțelepciune și îngăduință față de situațiile vieții și majestății artelor importante.

Curatoare Raluca Ilaria Demetrescu

Mihai Mureșan

Lucruri mărunte

Artist cu o vădită fascinație pentru peisaj Mihai Mureșan face parte din noua generație de pictori neo-realiști formați în cadrul școlii de pictură clujene. Pânzele sale construiesc universuri în care privitorului i se dezvăluie nu doar frânturi dintr-o realitate proprie artistului, ci atmosfere pline de sensibilitate. Artist profund, cu o minuțiozitate prețioasă în detalii, Mihai Mureșan pornește în procesul său creativ de la o idee foarte clară pe care, cu rigurozitate, o dezvăluie în pictură: peisaje, fragmente citadine.

Prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, curatorul expoziției